Mai întâi de toate, trebuie ştiut că cele mai bune efecte terapeutice se obţin consumând rădăcinile de morcov proaspete şi nu  conservate prin congelare sau preparate prin încălzire, care îşi pierd multe din calităţile vindecătoare. După două săptămâni de congelare se pierd aproximativ 50% din majoritatea vitaminelor, în timp ce prin fierbere este pierdut un procent de 50-70% din conţinutul de vitamina A, vitamina E, vitamina B1 şi B3. Morcovii pot fi consumaţi ca atare în salate, sub formă de suc proaspăt stors sau  fierţi.

Sucul

Este forma de administrare a morcovului cea mai eficientă din punct de vedere terapeutic. Se obţine cu ajutorul storcătorului electric centrifugal, din morcovi proaspeţi, bine spălaţi, dar necurăţaţi de coajă, care este partea cea mai bogată în substanţe nutritive. Coaja va fi doar spălată foarte bine cu peria şi vor fi îndepartate cu ajutorul cuţitului părţile stricate. După stoarcerea morcovului, sucul se consumă de preferinţă imediat sau, dacă nu este posibil acest lucru, se păstrează la rece, în recipiente bine închise, dar nu mai mult de şase ore. De regulă, un adult poate consuma zilnic 150-300 ml de suc de morcov, o cantitate mai mare fiind contraindicată, deoarece poate produce deranjamente gastro-intestinale, pigmentări anormale ale pielii, stări de inapetenţă. Sucul de morcov obţinut prin centrifugare este cea mai eficientă formă de administrare a acestei legume, deoarece vitaminele, enzimele, mineralele şi pigmenţii pe care îi conţine sunt foarte uşor de asimilat. Trebuie ştiut, însă, că sucul obţinut prin simpla mixare a morcovilor, neurmată de centrifugare, nu are aceleaşi efecte terapeutice, deoarece conţinutul mare de celuloză impiedică o bună asimilare a vitaminelor.

Salata

Se obţine dând prin răzătoare morcovii, bine spălaţi în prealabil, şi prin adaosul de ulei presat la rece, puţin suc de lămâie şi sare după gust. La salatele de morcov se adaugă de obicei şi rădăcină de pătrunjel, de ţelină, varză sau sfeclă rasă, precum şi mărar sau pătrunjel verde. Din morcovul crud, consumat ca atare sau în salată, organismul va putea extrage un procent neaşteptat de mic de vitamine sau minerale, deoarece acestea rămân “captive” în spatele pereţilor celulari formaţi din celuloză. De exemplu, doar 25% din vitamina A din morcovul crud va putea fi asimilată, în timp ce din sucul de morcov obţinut prin centrifugare, procentul din această vitamină asimilat creşte până la aproximativ 90%. În schimb, în salata cu morcov crud există un procent foarte mare de fibre alimentare, foarte importante pentru îmbunătăţirea tranzitului intestinal, pentru ţinerea sub control a greutăţii, pentru prevenirea cancerului tubului digestiv, pentru scăderea glicemiei şi a nivelului colesterolului.

Morcovul fiert

Morcovul fiert este mai uşor digerabil. Poate fi consumat ca atare, sub formă de piure sau în diverse alte mâncăruri (ciorbe, tocăniţe, ghiveciuri etc.). În urma fierberii, aproximativ 70% din vitamina A conţinută este distrusă, la fel ca şi vitamina C şi multe alte substanţe nutritive. Totuşi, este important de ştiut că vitaminele şi mineralele rămase după fierbere vor fi mult mai uşor de asimilat din morcovul fiert decât din cel crud. Mai mult, morcovul fiert este foarte bine digerat şi tolerat de către tubul digestiv, fiind ca atare recomandat în mod special persoanelor convalescente ori care datorită unor afecţiuni gastro-intestinale nu suporta crudităţile. Din aceste motive, morcovul fiert poate avea, deşi poate părea incredibil, o aplicabilitate terapeutică mai mare chiar decât cel consumat crud.

Tratamente preventive

Boala canceroasă – mai multe studii facute în Danemarca, sub conducerea dr. Kirsten Brandt, de la “Institutul Danez de Ştiinţe Agricole”, au demonstrat faptul că administrarea morcovului încetineşte creşterea tumorilor şi chiar previne formarea acestora. Cea mai puternică substanţă antitumorală conţinută de morcov este – se pare – falcarinolul, un principiu activ care este secretat de această legumă, pentru a se apăra de atacul ciupercilor parazite. În studii făcute pe culturi de celule canceroase, dar şi pe animale de experienţă, s-a observat ca sub influenţa acestei substanţe, dezvoltarea diverselor tipuri de celule maligne este inhibată.

Cancer de piele – administrarea acestei legume pe de o parte are efecte antitumorale directe, iar pe de altă parte, reduce sensibilitatea pielii la acţiunea nocivă a radiaţiilor ultraviolete în exces (betacarotenul este în bună măsură responsabil de acest efect). Din aceste motive, curele de morcov sunt foarte eficiente pentru prevenirea cancerului de piele, inclusiv a melanomului malign.

Cancer la sân – într-un studiu statistic făcut în Suedia, între anii 1987 şi 1990, pe un eşantion de peste 60.000 de femei, s-a observat că cele care consumă regulat alimente care conţin vitamina A (vitamina la care morcovul este “campion” absolut), au un risc de aproape trei ori mai mic de a dezvolta cancer mamar. O jumătate de pahar de suc de morcov asigură necesarul de vitamina A pentru o zi întreagă.

Cancer pulmonar – un studiu facut în 1998 la un institut medical din Dallas, Statele Unite, a conchis că un consum ridicat de morcov scade riscul de cancer pulmonar, atât la fumători, cât şi la nefumători. Aceasta deoarece morcovii conţin o serie întreagă de substanţe antioxidante care previn mutaţiile celulare şi formarea tumorilor.

Ateroscleroza – în rădăcina de morcov au fost descoperite mai mult de 20 de substanţe cu efect anti-oxidant, care previn depunerea colesterolului şi a trigliceridelor pe artere sub forma plăcilor de aterom. Mai mult, fibrele alimentare conţinute de morcovul crud, consumat ca atare sau în salată, ajută la menţinerea unui nivel scăzut al colesterolului din sânge.

Hipertensiune – glutationul, o substanţă care în organismul uman joacă rolul de coenzimă, este conţinut din belşug în coaja morcovului. Administrarea zilnică a acestei substanţe, prin consumul de suc proaspăt de morcov, previne puseele de hipertensiune.

Infarct miocardic – un studiu făcut în Massachusetts, Statele Unite, pe un eşantion de 1300 de persoane, a arătat că la oamenii care consumă zilnic morcov crud ca atare sau sub formă de suc, riscul de a suferi un infarct este cu 60% mai mic.

Viroza gripală, infecţii virale în general – consumul de morcov previne infecţiile virale de tot felul. Cercetătorii au remarcat că, la organismele hrănite cu alimente bogate în vitamina A, membrana celulara devine mai “dură” şi mai greu de penetrat de viruşi, care astfel nu mai pot infecta celulele sănătoase. Or, morcovul este printre cele mai bogate alimente în această vitamină, doar 70 de grame din această legumă, consumată crudă, asigurând necesarul de vitamina A pentru o zi întreagă.

Degenerescenţa maculară – două principii active conţinute în morcovul de culoare portocalie, adică luteina şi zeaxantina, protejează organismul de procesele degenerative în general şi de cele care afectează ochii în special.  În conformitate cu studiile făcute la Universitatea din Rotterdam, Olanda, administrarea acestor două substanţe, dar şi a altor principii active din morcov, cum ar fi vitaminele A şi C şi zincul, previn apariţia acestei afecţiuni. De asemenea, un studiu finlandez făcut pe 1200 de persoane arată că un consum regulat de morcov reduce riscul de cataractă şi ajută la menţinerea acuităţii vizuale până la vârste înaintate.

Tratamente interne

Boala canceroasă – se administrează zilnic suc de morcov, câte 100 ml dimineaţa şi seara, în cure de patru săptămâni, urmate de una-două săptămâni de pauză. De asemenea, se administrează şi salata de morcov crud, dat prin răzătoarea fină, câte 50-75 de grame zilnic, consumate  măcar de trei ori pe săptămână. Sucul de morcov este foarte bogat în substanţe antitumorale, cu efecte benefice demonstrate în cancerul de piele, în cancerul esofagului şi al laringelui, în cancerul colo-rectal, în cancerul gastric, al prostatei sau al vezicii urinare. Aceste substanţe încetinesc procesele de proliferare a celulelor maligne, împiedică în bună măsură apariţia metastazelor, studii de medicina experimentală aratând că, sub acţiunea lor, tumorile pot intra în remisie. Morcovul consumat crud, sub formă de salată, menţine tranzitul intestinal normal, element de maximă importanţă în boala canceroasă, unde funcţia de eliminare este adesea afectată. De asemenea, acest aliment intensifică procesele de dezintoxicare.

Adenom de prostata – un principiu activ întâlnit în coaja şi în seminţele morcovului, numit beta-sitosterol, are o eficienţă extraordinară în tratarea tumorilor benigne ale prostatei. Se face un tratament cu o durată de opt săptămâni, timp în care se administrează câte 300 ml de suc de morcov pe zi, consumat pe stomacul gol.

Colesterol şi trigliceride mărite – un studiu făcut de un institut al Departamentului Guvernamental pentru Agricultură al Statelor Unite a arătat că doar doi morcovi cruzi consumaţi zilnic ajută la scăderea valorilor colesterolului negativ (LDL) cu 10-20%. Aceasta deoarece morcovul este foarte bogat în fibre alimentare, blocând, atunci când este consumat împreună cu alte alimente, asimilarea grăsimilor saturate şi a colesterolului. Efectul celulozei conţinute de morcov asupra nivelului trigliceridelor din sânge este extraordinar, studii de medicină experimentală arătând o scădere a valorii acestora cu 17,3-33,5%, după doar 30 de zile de tratament cu morcov crud.
Imunitate – mai ales la schimbările de anotimp, când sistemul natural de apărare al organismului în faţa infecţiilor este cel mai greu încercat, se recomandă cura cu suc de morcov. Vitaminele A şi C, vitaminele din complexul B, pigmenţii din morcov stimulează organismul să producă celule cu rol în imunitate, le activează pe cele existente şi, în plus, stimulează producţia de anticorpi. Acest efect de stimulare imunitară se observă inclusiv la persoanele în vârstă, la copii sau la convalescenţi. Este indicată cura cu suc de morcov din care se consumă cate 200-300 ml zilnic, pe o perioadă de patru săptămâni. Această cură a dat rezultate pozitive şi în cazul persoanelor infectate cu virusul HIV.
Infecţii fungice – o cură cu suc de morcov poate fi un adjuvant excelent în tratarea candidozelor sau a infecţiilor cu Aspergillus. Se administrează câte 300 de ml de suc de morcov, zilnic, pe o perioadă de două săptămâni. Efectul terapeutic al morcovului se explică prin prezenţa în rădăcina sa a unor… pesticide naturale (între care şi falcarinolul), care au efect antifungic.

Emfizem pulmonar – “un aport sporit de vitamina A, foarte abundentă în rădăcina de morcov, are un efect foarte bun în prevenirea şi în tratamentul emfizemul pulmonar”. Aceasta este concluzia profesorului american Richard Baybutt, de la Universitatea de Medicină din Kansas, Statele Unite. Se recomandă consumul de morcov crud ca adjuvant în afecţiunile pulmonare, câte 70 grame zilnic, dar şi al morcovului fiert, recomandat mai ales pentru pacienţii care nu tolerează crudităţile. Cura cu morcov este eficientă şi ca adjuvant în bronşita cronică (inclusiv în cea tabagică), în TBC, în pneumoniile recidivante.

Hepatita cronică – glutationul, o substanţă secretatăîn rădăcina morcovului, are un puternic efect drenor hepatic, stimulează regenerarea celulei hepatice şi activitatea ficatului în general. Bolnavilor de hepatită le este recomandată o cură cu o durată de 30 de zile, timp în care se beau zilnic 150 ml suc de morcov. Tratamentul se poate relua după 2 săptămâni de pauză.

Constipaţie – se face o combinaţie din 150 ml suc de morcov, 25 ml suc de spanac şi 25 ml suc de lămâie. Se bea acest amestec dimineaţa, pe stomacul gol, efectul de stimulare a tranzitului intestinal apărând la câteva ore după ingerarea sucurilor. Tratamentul are un efect laxativ puternic şi, în plus, este “prietenos” cu colonul, normalizând flora, vindecând inflamaţiile, ajutând la eliminarea toxinelor de pe pereţii intestinali.

Diaree, diaree la copii – dacă în stare crudă morcovii stimulează tranzitul intestinal, atunci când sunt administraţi preparaţi termic, morcovii au efect uşor astringent, calmeazş inflamaţia la nivelul intestinului şi stopează, într-o anumită măsură, proliferarea bacteriilor în intestin. Se recomandă piureul de morcovi fierţi, sărat după gust şi la care se adaugă foarte puţin ulei (ca hrană exclusivă, eventual în combinaţie cu orezul) pentru o perioadă de 24 de ore.

Lactaţie – se consumă piure de morcovi fierţi pentru stimularea secreţiei lactate, pentru prevenirea avitaminozelor şi a deficienţelor de minerale. Extern, se pun comprese cu suc de morcovi pe sâni, pentru calmarea inflamaţiilor şi pentru prevenirea crăpării mameloanelor. Vedere nocturnă deficitară – administrarea de vitamina A şi expunerea la soare (ceea ce ajută la sinteza în organism a unei substanţe ce favorizează vederea nocturnă) ajută la combaterea acestei tulburări. Se consumă câte o jumătate de pahar (100 ml) de suc de morcov, de două ori pe zi, în cure de două săptămâni.

Plăgi canceroase – sucul de morcov aplicat extern, pe plăgile canceroase, sub formă de comprese, are efecte antitumorale uşoare, este calmant şi antiinflamator. În cazul cancerului bucal şi al celui laringian se fac, de două ori pe zi, gargare cu suc proaspăt de morcov.
Gingivita – se mestecă foarte bine (vreme de minimum trei minute) câte o jumătate de morcov, după fiecare masă. Morcovul crud conţine substanţe cu efect antiseptic bucal (antifungice, mai ales), calmante şi antiinflamatoare.

Precauţii si contraindicaţii la folosirea morcovului

Consumul unor doze de morcov mai mari decât cele recomandate în acest articol, mai ales suc, poate produce aşa numita carotodermie (carotenemie), adică o colorare în portocaliu a pielii, datorată excesului de betacaroten din organism. De asemenea, consumul exagerat de morcov poate produce tulburări gastro-intestinale (arsuri gastrice, diaree, balonări, colici abdominale), stări de inapetenţă. Curele foarteî ndelungate cu morcov, fără pauzele aferente, fac organismul să convertească mult mai greu betacarotenul în vitamina A, ceea ce poate conduce la posibilitatea apariţiei avitaminozelor, chiar şi în condiţiile unei alimentaţii corecte.