A sosit şi vara mult aşteptată, şi parcă din prea mult zel, şi cu teama că nu va dura prea mult, parcă am înnebunit încercând să prindem tot soarele într-o zi. Iar când vine seara nu ne rămâne decât să regretăm că am fost atât de nesăbuiţi încât nici nu ne putem atinge pielea la cât e de arsă. Şi de aici încep problemele despre care citim în toate revistele: îmbătrânire prematură, arsuri, chiar cancer de piele. Cum putem să le evităm? Folosind protecţie când stăm la soare. În mod normal corpul are capacitatea de a rezista timp de aproximativ 20 minute de expunere la raze UVA şi UVB fără să aibă probleme, după acestea având nevoie de protectie suplimentară. Acesta este factorul de protecţie, cifra care reprezintă factorul de protecţie reprezentând de fapt de câte ori putem rezista în soare 20 de minute (SPF 15 înseamnă 15 X 20 min = 300 minute, adică 5 ore). Ce substanţe ne pot oferi protecţie? Acestea se împart în două categorii : agenţi organici(chimici) şi anorganici (fizici). Agenţi organici pot fi PABA Esteri Octyl dimethyl PABA (UVB), CinnamaţiOctyl-methoxycinnamat (UVB),Octocrylene(2-ethylhexyl-2-cyano-3,3-diphenylacrylate) (UVB/UVA), Salicilaţi Octyl salicylate (UVB), Anthranilaţi Methyl anthranilate (UVA), Benzofenoli Oxibenzonă (UVB/UVA), Dibenzoilmetani Avobenzone (butyl methoxydibenzoylmethane/ Parsol 1789) (UVA), Benzylidene Camphori, Terephthalylidene dicamphor sulfonic acid / , Mexoryl SX (UVA), Drometrizole trisiloxane/Mexoryl XL (UVA/UVB). Aceşti agenţi acţionează prin activarea electronilor din moleculele filtru de către radiaţiile UV, shimbându-le condiţia într-una activă pe termen scurt. la întoarcerea în starea stabilă energia este eliberată sub fomă de căldură sau lumină fluorescentă în timp ce radiaţia UV este absorbită.

Agenţii anorganici (fizici) sunt  oxidul de zinc(non-micronizat sau micronizat), dioxidul de titan (non-micronizat sau micronizat). Aceştia conţin pigmenţi care reflectă radiaţiile. Sub formă micronizată pot chiar să absoarbă radiaţiile (1o – 100 nm). Un efect cu spectru mare poate fi obţinut prin combinarea de particule de diferite mărimi. Avantajul acestora este că nu intră în piele, sunt inerte din punct de vedere clinic, nu produc alergii, acţionează imediat după aplicare. Un efect negativ este că pot albi pielea, de aceea se preferă varianta micronizată.

Cu toate că ne protejează împotriva arsurilor, agenţii de protecţie blochează radiaţiile UVB să intre în piele şi astfel blochează şi producerea  vitaminei D.

Agenţii de protecţie naturali, precum ceaiul verde şi negru, rădăcina de turmeric, zerul de lapte, carotenoidele, vitaminele C şi E, resveratrol, compuşi ai usturoiului, nici nu absorb şi nici nu reflectă radiaţiile solare, ci protejează celulele împotriva distrugerii prin efectul lor antioxidant. Experimentele arată că cobaii cărora li s-a administrat ceai verde şi negru oral şi au fost expuşi la ultraviolete au avut o incidenţă mult mai mică a arsurilor şi cancerelor de piele. De asemenea vitaminele C şi E au dovedit proprietăţi de fotoprotecţie.

Aşa că nu ne rămâne decât să consumăm multe fructe şi legume pe perioada verii şi ne putem proteja de arsuri. Şi dacă tot reuşim să facem exces există soluţii la îndemână, 100% home-made care să repare puţin stricăciunile.

Iată o metodă de ameliorare a arsurilor provocate de expunerile la soare : o cremă pe care o putem prepara  în mai puţin de 5 minute. Avem nevoie de:

5 linguri de suc de aloe vera
1 ou
½ linguriţă suc de lămâie
3 linguriţe de zahăr
½ linguriţă iaurt
un praf de amidon de porumb

Se amestecă bine sucul de aloe vera cu oul utilizând o furculiţă, însă nu până se obţine o compoziţie apoasă. Se adaugă zahărul şi se  amestecă compoziţia până acesta se dizolvă şi se încorporează.

Într-un recipient separat se bate iaurtul până este foarte fin, iar apoi se  adaugă restul ingredientelor. Dacă amestecul este prea cremos, se adaugă un praf de amidon pentru a-l întări. Se păstrează amestecul la frigider.

Se aplică pe porţiunile de piele arse de soare. Se îndepărtează cu apă călduţă şi cu un prosop.