Se pare că vegetarianismul a devenit expresia unui nou stil de viaţă, stilul de viaţă sănătos. Consumul zilnic de carne nu mai este un lux, a devenit chiar o povară, având în vedere numeroasele afecţiuni care au apărut în ultima vreme. Consumul de carne se asociază în special cu bolile sistemului circulator (valori mari ale nivelului de colesterol din sânge, datorate incapacităţii corpului uman de a asimila grăsimile saturate de colesterol, îngroşarea pereţilor vaselor de sânge, boli de inimă, accidente vasculare, îmbătrânire prematură,tensiune arterială), din a căror cauză unul din doi oameni moare.  În corpul animalelor ucise se regăsesc mari cantităţti de toxine cum ar fi acidul uric sau alte deşeuri toxice care se află atât în sângele acestora cât şi în ţesuturi, fapt care se datorează schimbărilor biochimice produse în timpul agoniei de dinaintea morţii.

Una dintre problemele cele mai grave ale secolului nostru este cancerul, vulnerabilitatea în faţa acestei maladii şi pericolul apariţiei ei fiind mult crescute la persoanele consumatoare de carne. Unul dintre motivele care favorizează apariţia bolii ar putea fi nitraţii si alţi conservanţi folosiţi în industrie, pentru a o face în mod artificial (dar nesănătos) să apară roşie, deoarece în mod normal bucata de carne, după numai câteva zile de la sacrificarea animalului capătă o culoare gri-verzuie măslinie, aspect care trebuie eliminat cumva.

Spre deosebire de plante, care au o membrana celulară rigidă şi un sistem circulator simplu, celulele animale mor foarte rapid când circulaţia este oprită. Imediat ce viaţa încetează proteinele animale se coagulează şi sunt secretate enzime autodistructive; se formează o nouă substanţă numită “ptomaină”. Carnea, peştele şi ouăle au o proprietate comună: ele se descompun şi putrezesc rapid. Cea mai mare cantitate de carne este consumată de obicei la un interval de o saptămână sau două şi aici trebuie să reamintim că putrefacţia şi creşterea numărului de bacterii începe aproape imediat după moarte. Obisnuinţa de a consuma o asemenea carne animală în starea sa caracteristică de descompunere rapidă, creează otrăvuri foarte violente în colon şi, în plus, îmbătrâneşte prematur tractul intestinal.

O dietă bogată în fructe şi legume cât mai proaspete, precum şi produse lactate, tot proaspete, reuşeşte să stabilizeze echilibrul energetic al organismului prin reglarea metabolismului la nivel celular. Astfel procesele de îmbătrânire sunt încetinite datorită unei mai bune oxigenări, precum şi datorită îmbunătăţirii procesului de eliminare a toxinelor. Planta în sine, ca fruct, tulpină, rădăcină sau sămânţă, are o autonomie celulară care îi permite să nu moară imediat ce a fost ruptă sau culeasă, lucru imposibil la nivelul cărnii, care vrem nu vrem, este bucată din cadavrul animalului aflat în descompunere. Astfel seva plantelor proaspăt culese, plină de nutrienţi, este gata să ofere organismului uman ce are mai bun. De aceea se pune preţ pe consumul de alimente proaspete, locale, pentru că fructele importate de la mii de km sunt culese înainte de coacere, sunt păstrate în condiţii nenaturale şi din punct de vedere energetic sunt fără valoare.

În concluzie, pentru a trăi în mod sănătos, aşa cum ştim că au trăit bunicii noştri, tot ce avem de făcut este să consumăm cât mai multe alimente în stare proaspătă, să evităm pe cât posibil carnea, să petrecem cât mai mult timp în aer liber, să facem mişcare regulat.