Mulţi consideră că o dietă echilibrată asigură necesarul de vitamine şi minerale pentru a fi în formă. În condiţii ideale aşa este, dar în realitate există multe motive pentru care e bine să consumăm suplimente alimentare pentru a fi în formă în mediul actual. Administrarea vitaminelor când sunt necesare reprezintă o metodă sigură de optimizare a resurselor nutritive, cu condiţia ca acestea să fie administrate conform instrucţiunilor.

1. Digestia lentă

Chiar dacă dieta pe care o avem conţine toţi nutrienţii necesari pentru a fi în formă, o digestie lentă poate sabota asimilarea vitaminelor. Aceasta se poate vedea când mâncăm prea repede sau când nu mărunţim bolul alimentar corespunzător. În ambele cazuri e vorba de bucăţile prea mari de mâncare imposibil de digerat complet cu ajutorul enzimelor. Mulţi oameni cu probleme la nivelul danturii nu pot mesteca la fel de eficient ca cei care nu au lipsuri la acest capitol.

2. Cafea fierbinte, ceai si condimente

Obiceiul de a consuma lichide prea fierbinţi, iritanţi precum cafeaua, murături sau condimente produc o inflamare la nivelul mucoasei, care are ca rezultat o scădere a secreţiei de suc gastric şi astfel o mai slabă extracţie a vitaminelor şi mineralelor din mâncare.

3. Alcoolul

Consumul mare de alcool distruge ficatul şi pancreasul, organe vitale în procesul digestiei şi în metabolism. Poate de asemenea să distrugă mucoasa tractului intestinalşi să afecteze astfel în mod negativ absorbţia nutrienţilor, ducând la malnutriţie. Consumul regulat de alcool în cantităţi mari creşte cererea organismului pentru vitaminele din grupul B, în special tiamină, niacină, piridoxină, acid folic şi vitaminele B12, A, C, precum şi mineralele zinc, magneziu şi calciu. Alcoolul afectează disponibilitatea, absorbţia şi metabolismul nutrienţilor.

4. Fumatul

Prea mult fum de ţigară este de asemenea un iritant al tractului digestiv şi creşte cererea organismului pentru vitamina C. Cantitatea de vitamina C necesară unui fumător este mai mare decât pentru un nefumător, cu cel puţin 30 mg pe ţigaretă fumată.Aceasta se găseşte în fructe precum portocalele, kiwi, şi oxidează imediat ce acestea au fost tăiate. De asemenea e distrusă prin coacere, fierbere sau păstrare în caldură sau la soare. Este foarte importantă pentru funcţionarea sistemului imunitar.

5. Laxativele

Utilizarea lor în exces duce la absorbţia slabă a vitaminelor şi mineralelor din mâncare, grăbind tranzitul intestinal. Parafina şi alte uleiuri minerale cresc pierderea de vitamina A, E şi K, solubile în grăsimi. Alte tipuri de laxative duc la pierderi mari de minerale precum potasiu, sodiu şi magneziu.

6. Dietele disociate

Dietele care se bazează pe eliminarea unor întregi grupe de alimente, pot aduce cu ele şi lipsuri în asimilarea vitaminelor. Chiar şi dietele obişnuite sărace în grăsimi pot fi sărace în vitamina A, D şi E. Dietele vegetariene, care exclud complet proteinele animale trebuie foarte bine organizate pentru a evita deficienţe în asimilarea vitaminei B12, lucru care poate duce la anemie.

7. Prepararea

Fierberea îndelungată sau reîncălzirea cărnii şi a legumelor oxidează şi distrug vitamine precum B, C şi E. Legumele fierte pierd vitamine din gupul B şi C şi multe mierale solubile în apă. De aceea se preferă prepararea lor la abur. Alte vitamine, ca B6 de exemplu, pot fi distruse de microunde.

8. Procesarea

Congelarea hranei bogată în vitamina E îşi reduce nivelul la decongelare. Acestea, expuse la căldură pot râncezi. Multe alimente considerate surse de vitamina E, precum pâinea şi uleiul, sunt astăzi atât de preocessate, încât au viaţă de raft mai lungă, dar nu mai conţin substanţe nutritive. Vitamina E este un antioxidant care inhibă oxidarea şi distrugerea ţesuturilor. Alte vitamine pirdute prin procesare sunt B1 şi C.

9. Semi-preparatele

O dietă bazată pe carbohidraţi rafinaţi, precum zahîrul, făina albă orezul alb, duce la o scădere a nivelului de vitamine din grupul B, necesare pentru procesarea carbohidraţilor. O dietă neechilibrată produce iritabilitate, letargie şi probleme de somn.

10. Culturile lipsite de nutrienţi

Unele soluri agricole au deficite în elemente esenţiale. Deceniile de agricultură intensivă sărăcesc solul, dacă aceste nu sunt fertilizate regulat. Astfel studiile arată că în SUA nivelul mineralelor esenţiale din culturi au scăzut cu până la 68% într-o perioadă de 4 ani în anii 70.

11. Stresul

Stresul chimic, emoţional şi fizic creşte lipsa de vitamine din grupul B.

12. Sarcina

Sarcina creşte nevoia normală de nutrienţi pentru o bună dezvoltare a fătului şi o bună sănătate a mamei. Vitaminele necesare în cantitate mai mare sunt cele din grupul B, A, D, si E, şi mineralele calciu, fier, magneziu, zinc  şi fosfor.