“Când o persoană contactează o afecţiune, acest lucru are mai puţin de -a face cu expunerea la agenţi infecţioşi sau factori agresori externi, cât cu gradul de echilibru al sistemului său imunitar, îin timpul acelei expuneri.“ (WHO)

Ce este imunitatea?
Imunitatea este capacitatea organismului de a lupta împotriva agresorilor externi (bacterii, fungi,virusi, paraziţi), fiind o veritabilă barieră de protecţie a corpului uman pentru boli sau infecţii pe care le-am putea contacta în urma acţiunii nefavorabile a factorilor externi asupra acestuia.

Cum funcţionează sistemul imunitar?
Sistemul imunitar răspunde atacului factorilor externi cu ajutorul anumitor celule specifice acestuia. Celulele T, care se produc în măduva osoasă, se maturizează în timus şi au un rol stimulator şi asupra celorlalte celule imune. Celulele NK, celule care supraveghează permanent imunitatea distrugând celulele nesănătoase sau anormale (cum sunt şi cele care apar în cancer). Limfocitele B- celule albe ce îşi au originea în măduva osoasă. Aceste celule pastrează memoria unei agresiuni, fiind permanent pregătite pentru apărare când agentul agresor reapare, prin producerea de anticorpi (complex de molecule proteice). Fagocitele (macrofage şi monocite), prezente în ţesuturi respectiv sânge.

Cine produce aceste celule?
Organele cu cele mai importante roluri în imunitate sunt: splina, amigdalele palatine, timusul, măduva osoasă, apendicele, capilarele limfatice (intestinul subţire are în jurul său aproximativ 70% din reţeaua capilară limfatică) şi ganglionii limfatici.

Slăbirea sistemului imun duce la o protecţie scăzută faţă de diferitele afecţiuni, corpul, pierzându-şi scutul de apărare, devine mult mai vulnerabil la boli, inclusiv cancer. Astfel  pot apărea: infecţii cronice, răceli şi gripe frecvente care răspund greu la tratament, infecţii herpetice (genitale, orale), cancer. Slăbirea sistemului imun se asociază cu anorexie, digestie dificilă, astenie.

Cauzele slăbirii sistemului imunitar
Stresul cronic, stilul de viaţă dezordonat şi haotic, sedentarismul, obiceiurile alimentare greşite (consum de zahăr alb, grăsimi, alcool, subalimentaţia, supraalimentaţia), fumatul,  lipsa cronică a somnului, situaţiile particulare de viaţă: copilăria, bătrâneţea, sarcina la femei, bolile precum: cancerul, infecţia HIV, modificări patologice ale mucoasei colonului, scăderea acidităţii gastrice, terapia medicamentoasă imunosupresivă, sunt doar unele din multiplele cauze ale scăderii imunităţii.

Administrarea remediilor pentru creşterea imunităţii depinde de factorii care au dus la scăderea sa.

Recomandari generale pentru creşterea imunităţii:
- Consum adecvat de apă: 10-12 pahare cu apă plată sau proaspătă de izvor, băută zilnic, ajută la detoxifierea organismului şi implicit  la creşterea imunităţii;
- Exerciţiile fizice regulate cel puţin 30 min zilnic (mersul pe jos, gimnastica, alergatul, mersul pe bicicleta, înotul etc);
- Practicarea exerciţiilor respiratorii şi a exerciţiilor de relaxare, ajută la oxigenarea foarte bună a  plămânilor şi implicit a întregului organism;
- Somnul suficient, la ore potrivite.

Dieta echilibrată: fructe şi legume proaspete, verdeţuri, leguminoase, cereale, nuci şi seminţe; excluderea din alimentaţie a grăsimilor, zahărului alb, a alimentelor procesate, conservate, a băuturilor carbogazoase.
Hrana bogată în caroten: sucurile din fructe şi legume naturale de culoare roşie ori galbenă (sunt foarte bogate în caroten) piper roşu, sfecla roşie, morcovi, roşii, varză roşie.
Alte alimente cu efect benefic sunt: broccoli, varza de Bruxellles, conopida, ridichiile, gulia, frunzele verzi (salată, spanac, patrunjel, ţelină ), usturoi, alimente bogate în flavonoizi: coacăze, afine, struguri negri.

Vitamina C: stimulează producţia de celule albe şi de interferon natural în organism, stimulează producerea de anticorpi IgA, IgG, IgM. La nivel celular, macrofagele şi limfocitele active dispun de rezerve foarte mari de vitamina C, rezerve care sunt rapid consumate în cazul infecţiilor. Acest lucru dovedeşte că vitamina C este indispensabilă pentru activitatea normală a sistemului imunitar. Dintre fructele cu conţinut crescut de vitamina C enumerăm: acerola, citricele (grepfruit, lămâi, portocale), cătina, maceşele- prin cantitatea crescută în vitamina C, cresc imunitatea şi grăbesc vindecarea atunci când sunt folosite încă din primele stadii ale bolilor.

Probioticele: probioticele aduc “bacterii” vii (Lactobacillus, Acidophillus), cu efecte benefice asupra sănătăţii, îmbunătăţind raportul între bacteriile “bune” şi cele “rele” din interiorul intestinului, având un rol foarte important în menţinerea şi stimularea imunităţii organismului.
Probioticele se găsesc în: iaurt, chefir, koumis, legume fermentate. Atenţie: iaurtul cu termen de garanţie de 30 zile şi care a fost in prealabil pasteurizat nu este considerat un probiotic.

Plantele medicinale

• Astragalus (Astragalus membranaceus): Stimuleaza activitatea celulelor albe şi intensifică fagocitoza la celulele din ţesutul reticulo-endotelial, protejând astfel organismul împotriva invadatorilor străini. Este antivirală, şi are capacitatea de a stimula producţia naturală de interferon în organism.
• Aswagandha (Withania somnifera): plantă foarte folosită în medicina indiană, este un stimulator general al sistemului imun cu efecte pozitive împotriva  stresului şi oboselii cronice.
• Ceaiul verde (Camelia Sinensis): prin conţinutul crescut de polifenoli creşte activitatea imună şi protejează organismul împotriva cancerului, atunci când este utilizat constant.
• Ginsengul (Panax ginseng): prin componentele sale creşte fagocitoza, stimulează producerea de leucocite şi creşte sinteza de interferon natural în organism.
• Echinaceea (Echinacea angustifolia): creşte producţia şi activitatea  celulelor albe sanguine (leucocite), a limfocitelor şi macrofagelor, fiind de un real ajutor în creşterea imunităţii. De asemenea planta creşte producţia de interferon natural, substanţă cu puternice acţiuni antiinflamatorii şi imunostimulente în organismul uman.
• Usturoiul (Allium sativum): Cunoscut din cele mai vechi timpuri pentru proprietăţile sale antivirale, antibacteriene, antiparazitare este unul din cele mai populare alimente folosite pentru creşterea imunităţii.