Dr. Hans Selye, cel care a coordonat o cercetare de pionierat despre “stresul biologic”, şi-a cerut scuze după ce s-a pensionat pentru eroarea pe care a făcut-o numind “stres” ceea ce este de fapt “Sindromul tensiunii psihice”. Diferenţa între termenii “stres” şi “tensiune” nu este doar una semantică, ci şi una de percepţie, “tensiunea” fiind percepută ca venind din interior şi posibil de controlat, pe când “stresul” este perceput ca ceva exterior care distruge şi care nu poate fi controlat. Răspunsul fiziologic la o solicitare susţinută, suprasolicitantă biologic se numeşte Sindrom General de Adaptare şi are trei faze: Reacţia  de alarmare, Faza de rezistenţă, Faza de epuizare.Reacţia de alarmare este reacţia de tipul “luptă sau fugi” foarte necesară pentru conservarea speciei, neindicată pe termen lung, datorită schimbărilor care au loc în organism (creşterea nivelului glicemiei, a ritmului cardiac, globulele roşii devin “lipicioase” pentru a accelera coagularea în cazul rănirii, suprimarea activităţilor sistemului nervos parasimpatic, descreşterea funcţiilor sistemului imunitar, încetinirea digestiei). Atunci când oamenii se simt în permanenţă ameninţaţi, supăraţi, sistemul nervos îi ţine într-o permanentă stare de alarmare. După luni de zile, datorită incapacităţii de adaptare a organismului la astfel de condiţii apar boli de adaptare – tensiune, atacuri de inimă, atacuri cerebrale, ulcere, cancer, boli care în final produc  moartea dacă nu sunt tratate cauzele.

Pentru a ne păstra sănătatea avem nevoie şi de perioade când bătăile inimii se răresc, digestia se accelerează, activităţile complexe ale sistemului imunitar sporesc. Un plan de acţiune pentru a păstra un echilibru cuprinde identificarea lucrurilor şi ssituaţiilor dificile precum şi urmărirea experienţelor personale pozitive. Propun să vă faceţi două liste: “Ce este dificil pentru mine?” şi “Experienţele mele pozitive”.

Lista 1 cuprinde şase sau şapte lucruri care te irită sau te frământă. (ex. întrebări:Ce fel de presiuni resimt?, Ce dificultăţi am în prezent şi la ce dificultîţi mă aştept în viitor?Ce sentimente îmi produc suferinţă? etc).Răspunsurile vor fi cât mai descriptive cu putinţă. Apoi încearcă să scrii ce simţi în legătură cu lucrurile pe care le-ai enumerat.

Lista 2 cuprinde lucrurile care te înviorează şi te stimulează (ex. de întrebări: Ce activitate mă distrează? Ce mi-ar place să fac şi am tot amânat?Cu cine îmi place să-mi împărtăşesc experienţele plăcute?Când dorm mai bine noaptea? Ce aspecte ale vieţii mele ignor?, etc).

Patrea 2 – acţiunea. Încearcă să reduci experienţele negative şi să creşti numărul celor pozitive. Priveşte siruaţiile tensionate ca şi cum ar fi un exerciţiu fizic bun. Planifică-ţi activităţile zilnice în aşa fel încât să ai un echilibru între activităţi tensionante şi relaxante. În timpul acţiunilor repetitive respiră profund, ascultă muzică sau cărţi înregistrate.